urmează componența Comitetului Executiv H.O.R


  Zeev Schwartz președintele H.O.R. pe țară ne informează



Din activitățile Organizației Reprezentative a Israelienilor de Origine Română
Gânduri
Mă gândesc la emigrarea evreilor de origine română, despre care se spunea „aliaua cu pantofi de cauciuc”.
Mulți dintre ei au ajuns să ocupe funcții importante în stat, dar și-au ascuns originea românească. Cât timp au fost în activitate nu vorbeau românește și nu-i interesau problemele „alialei” noastre.
Noi am apelat în nenumărate rânduri la autorități și continuăm să  încercăm să  rezolvăm parte din problemele „alialei” noastre.  Pentru cei care au ocupat funcții în stat și aveau putere de decizie ar fi fost mult mai ușor, dar nu au făcut-o.
Un exemplu ar fi scufundarea vaselor Struma și Mefkure. Scufundarea Strumei se spune că a fost „cel mai mare dezastru al căilor navale civile în timp de război”, dar eu cred că este mai potrivit să spunem că a fost cea mai cumplită  crimă  împotriva umanităţii, împotriva unor oameni care aveau o singură vină, aceea că s-au născut evrei şi care au încercat în disperare să se salveze.                                                                                          

La Așdod, pe malul mării, la memorialul ridicat în memoria victimelor de pe Struma, comemorarea, în fiecare an,  este organizată de Ioșua Zontag președintele filialei H.O.R. din Așdod și participă sute de israelieni de origine română veniți din întreaga țară.



La Petah Tikva, într-un frumos parc din oraș, a fost ridicat un monument în amintirea victimelor de pe Mefkuri. Aici, Moni Seinstein președintele filialei H.O.R. din Petah Tikva organizează comemorarea celor care  au pierit în această tragedie. Și aici participă sute de oameni.
La organizarea acestor ceremonii, președinții de filiale colaborează cu H.O.R. pe țară, dar și cu primăriile locale.
Am făcut nenumărate cereri ca aceste comemorări să fie recunoscute de guvernul israelian, dar din păcate, nici până astăzi nu am primit răspuns.




Numai noi românii ne adunăm la aceste ceremonii să ne plângem morții.


Este momentul să amintesc că primul congres sionist a fost pe 30-31 decembrie 1881, cu 16 ani înaintea congresului de la Basel organizat de Theodor Herzel, dar acest fapt nu este recunoscut.
Pur și simplu, ni s-a furat istoria...Și bine înțeles există vinovați.
La Yad Vashem despre români se vorbește foarte puțin și locul acordat memoriei celor cca 350 de mii de victime ale Holocaustului, care trăiau în România, este foarte mic.
La una dintre delegațile oficiale la Auschwitz - la care am participat ca reprezentant al H.O.R.- am avut prilejul să discut cu domnul Avner Shalev, director general la Yad Vashem și am ridicat această problemă.
Răspunsul a fost clar:„Este pentru prima dată când se apeleză la mine în această problemă.”
Acestea sunt doar exemple, care demonstrează lipsa de interes a unor originari din România, care au ocupat funcții înalte, care le-ar fi permis să se ocupe de aceaste probleme și de încă multe altele de interes major pentru aliaua română, dar nu au făcut-o.
Dar iată că au ieșit la pensie și minune... și-au adus aminte că sunt români!
Printre aceștia există și exemple pozitive și aici mă gândesc la generalul Mendi Maron (z.l.). Am luat legătura cu dumnealui după ce a ieșit la pensie. Cu această ocazie mi-a spus „Am citit despre activitatea H.O.R. și așa am aflat că vă ocupați de „aliaua” romînă din toate punctele de vedere. Eu am luptat în toate războaiele purtate de Israel și întotdeauna m-am mândrit că sunt general român în armata israeliană. Acum când nu mai am vârsta să fiu în armată, te rog să mă consideri un simplu soldat și să-mi spui ce pot să fac pentru  aliaua noastră.”

Alții, însă, au înființat diverse grupări de originari din România, care au răsărit în ultima vreme ca „ciupercile după ploaie”  și care nu au realizat altceva, decât că ne-au dezbinat în loc să fie alături de noi și astfel să ne afirmăm ca o organizație mare și puternică.
Dar astea sunt numai gânduri care mă bântuie din când în când.
Pe lângă gândurile mele, organizația pe care o conduc s-a afirmat printr-o serie de acțiuni concrete.
Despre o parte din ele voi scrie în continuare:


Din activitățile Organizației Reprezentative a Israelienilor de Origine Română
Modificarea legii conform căreia emigranții veniți înainte de 1953 primesc anumite drepturi, pe care cei veniți după această dată nu le primesc.  

O altă problemă, care ne preocupă de ani de zile, este modificarea legii prin care supraviețuitorii Holocaustului care au emigrat înainte de 1953 primesc anumite drepturi, iar cei veniți după această dată nu.
Este vorba în special de cei veniți din România, care nu au primit aprobarea de emigrare din partea autorităților române până în jurul anilor 60-70. Mulți dintre cei care au solicitat emigrarea au așteptat și 10 ani cu bagajele făcute.
Ei au fost persecutați de regimul comunist, au fost dați afară din servicii și din casele lor preluate abuziv, fiind considerați dușmani ai regimului.
Ajunși în cele din urmă în Țara Sfântă s-au lovit de o altă nedreptate.
Deşi au suferit prigoana nazistă ca şi cei emigraţi înainte de 1953, legea israeliană  nu le acordă aceleași drepturi.
Am primit numeroase scrisori în care cei veniți după 1953 se plâng de această nedreptate.
Am să vă dau un exemplu. Zilele trecute, am primit o scrisoare de la doamna Miriam Schwartz care îmi relata următoarea situție: sunt două surori Miriam Schwartz și Roza Leibovici. Roza a emigrat în 1950, iar Miriam în 1960. Și una și cealaltă au fost deportate și au stat 2 ani și jumătate în Transnistria, dar Miriam nu primește aceleași drepturi ca Roza. În încheierea scrisorii, Miriam mă întreabă cum se poate rezolva această situație absurdă și dacă noi H.O.R-ul facem ceva în acest sens.
Da, noi facem tot ce putem. Am organizat un recensământ (pentru prima oară în istoria țării) a originarilor din România. Formularul conține și o rubrică care se referă la anul emigrării, tocmai pentru a putea aprecia cât mai exact numărul celor veniți după anul 1953, pentru a imforma autoritățile competente.
Apelăm pe această cale la toți originarii din România, care nu au complectat  încă formularele, să o facă. Vă puteți adresa la filialele din orașele în care locuiți, sau la centrala H.O.R. din Tel Aviv, str Alex. Ianai nr. 3

Comitetul Executiv H.O.R  s-a adresat Tribunalului Suprem, care în ședința din 12 aprilie 2015, a hotărât ca Ministerul de Finanțe să motiveze de ce cei veniți după 1953 nu primesc aceleași drepturi. De partea juridică s-a ocupat  jurist consultul organizației noastre, domnul av. Haim Ianai.
Cu toate că era de datoria lor, nici un alt conducător al celorlalte grupări de israelieni de origine română nu numai că nu au luat inițiativa, dar nici nu ni s-au alăturat în această acțiune.                  
Ministerul de Finanțe a motivat că nu are fonduri suficiente.  Acțiunea  a stârnit un mare interes în mass media Israeliană.  
Imagini de la Curtea Supremă, din ziua ședinței, s-au transmis la televiziunea israeliană.
Deasemenea am dat interviuri la posturile de televiziune 1 și 2, care au fost difuzate în aceeși seară.
Cu toate acestea noi nu ne-am descurajat și prin acțiunile noastre sperăm să reușim în cele din urmă. Sperăm, deasemenea, că dacă va fi necesar, ne veți sprijini în aceste acțiuni.


Din activitățile Organizației Reprezentative a Israelienilor de Origine Română
Holocaustul și amintiri din cea mai neagră perioadă a istorie, perioada nazistă.


Printre problemele deosebit de importante de care se ocupă H.O.R.ul este păstrarea trează a amintirii Holocaustului și lupta împotriva antisemitismului. De-a lungul timpului am constatat că,  din păcate, sunt singurul conducător, care a ridicat glasul împotriva răbufnirilor antisemite din România, cum ar fi profanarea mormintelor din cimitirele evreiești, articolele antisemite din diverse ziare, cărți cu conținut antisemit, sau existența unui birou al legionarilor în inima Bucureștiului.
In fotografie Zeev Schwartz la Memorialul victemelor Holocaustului.


Delegații de la H.O.R au participat în fiecare an la comemorarea Holocaustului românesc, care are loc în jurul datei de 9 octombrie – dată stabilită prin lege în 2004 - și la comemorările „Trenurilor Morții” din Iași și pogromului de la Dorohoi care a marcat                                                                    
începerea perioadei atât de negre și tragice din istoria evreilor din România.
 Am participat, fiind invitat de către Președintele României,  la sesiunile speciale organizate cu prilejul comemorării Holocaustului din România la Parlament și cu acest prilej am ridicat problema răbufnirilor antisemite și cât de periculoase sunt.


Fiind în legătură permanentă cu domnul prof.dr.
Alexandru Florian – directorul general al Institutului „Elie Wiesel” din București, căruia i se cuvine toată cinstea pentru munca depusă - am aflat de la dumnealui că în mijlocul Bucureștiului, pe str. Negruzzi nr. 1, lângă Gara de Nord se află, nici mai mult nici mai puțin, cuibul legionarilor, cu o activitate zilnică, ore de primire și steagul legionar. L-am fotografiat.
Fiind invitat să vorbesc la sesiunea specială din Parlamentul României, organizată pentru comemorarea Holocaustului,  am povestit aceasta și deoarece un deputat a strigat din sală că nu este adevărat, am coborât de la tribună și am împărțit 60 de fotografii parlamenarilor prezenți în sală invitându-i să meargă și să vadă.
Vestea morții lui Elie Wiesel m-a surprins în România. Cu această ocazie am acordat un interviu ziaristului Roland Cătălin Pena, care a fost publicat în ziarul „Evenimentul Zilei” și difuzat la Radio România.
Regret profund că Elie Wiesel  a decedat. L-am cunoscut în Israel, iar de două ori     l-am întâlnit la Auschwitz. Eu cred că numai datorită lui s-a aflat adevărul despre soarta noastră. Trăia numai pentru asta.
Anul acesta comemorarea internațională a victimelor Holocaustului a avut loc pe 12 aprile. În seara zilei de 11 aprilie am fost invitat ca reprezentant al H.O.R,  la deschiderea ceremoniei oficială, la Yad Vashem.
A doua zi, pe 12 aprilie, Marcel Leibovici președintele filialei din Ierusalim a depus, în numele H.O.R., o coroană de flori.


Din activitățile Organizației Reprezentative a Israelienilor de Origine Română
Fondurile primite de la fundația „Caritatea”


În perioada 2008– 2010, H.O.R. a primit fonduri de la fundația „Caritatea”,  provenite din vânzările sau închirierile bunurilor publice naționalizate de regimul comunist și retrocedate după 1989. La origine, aceste bunuri au fost cumpărate din donațile făcute de părinții și bunicii noștri și noi suntem adevărații moștenitori.
Noi am împărțit acești bani originarilor din România, care îndeplineau criterile stabilite de Bituah Leumi. Cererile erau primite de președinții de filiale care făceau și o primă verificare, controlate apoi de comisiile publice  formate din activiști H.O.R. și avizate de conducerea H.O.R.
Faptul că nici până astăzi, cu toate eforturile noastre în acest sens, nu ni s-a dat nici o explicație pentru încetarea trimiterii acestor  fonduri , am tras concluzia că există un complot împotriva noastră.
 
Deoarece, de curând, a fost numită președinta Fundației „Caritatea” doamna amb. Colette Avital  sperăm că va rezolva în scurt  timp această problemă.


Rredau mai jos tabelul cu repartizarea fondurilor pe filiale 
filială număr cereri sume aprobate sume plătite rest de plată
    de comisia publica    
Aşdod 270 639904.00 394407.00 245497.00
Aschelon 366 820042.00 474500.00 345542.00
Ber Seva 807 1887134.00 1019903.00 867231.00
Bat Yam 463 1014972.00 646086.00 368886.00
Hertzlia 90 191760.00 122535.00 69225.00
Hedera 249 520309.00 321879.00 198430.00
Holon 295 621355.00 423722.00 197633.00
Haifa 2590 5818461.00 3154333.00 2664128.00
irusalim 162 347209.00 218248.00 128961.00
Cfar Saba 111 217790.00 138751.00 79039.00
Carmiel 280 605810.00 359141.00 246669.00
Lud 92 226498.00 184605.00 41893.00
Naharia 277 682677.00 353087.00 329590.00
Naţeret 372 822745.00 448246.00 374499.00
Natania 328 730358.00 433223.00 297135.00
Aco 125 250730.00 159525.00 91205.00
Pardes Hana 27 55500.00 33810.00 21690.00
Petah Tikva 509 1113127.00 718745.00 394382.00
Tzfat 28 56170.00 30750.00 25420.00
Kiriat Gat 135 278025.00 163390.00 114635.00
Roş Haaen 17 37760.00 25100.00 12660.00
Rishon Le Tzion 653 1490936.00 826200.00 664736.00
Rehovot 193 370377.00 252073.00 118304.00
Ramle 113 231224.00 138395.00 92829.00
Raanana 54 101231.00 64231.00 37000.00
Şderot 28 87290.00 46250.00 41040.00
Tel Aviv 751 1697089.00 1075449.00 621640.00
  9385 20916483.00 12226584.00 8689899.00


Acțiuni de suflet

Pe lângă acțiunile pe care le-am inițiat pentru a îmbunătății situația financiară a originarilor din România, ne ocupăm și de suflet.
Organizăm excursii de 3-4 zile în cele mai frumoase locuri din țară, la cele mai mici prețuri și în cele mai bune condițiii, pentru ca toți participanții să se simtă bine, să lase grijile zilnice acasă și la întoarcere să ne întrebe când va fi excursia următoare.
Ultima acțiune de acest fel a fost la Aco, unde peste 200 de originari din România au sărbătorit plecarea anului 2017 și venirea anului 2018.
Doresc să menționez că la reușita acțiunilor H.O.R. au contribuit și contribuie în continuasre cei care îmi stau alături de ani de zile; Șlomo Abramovici locțiitorul meu, dr.Nathan Cohen vice președinte, ing. Eliahu Sachter director general, av. Haim Ianai jurist consult, Moni Seinstein președintele comisiei de control, Nadia Kurtz- președinta comisiei de excursii, , Sanda Feller președinta comisiei culturale și purtătoare de cuvânt H.O.R., Cohi Nave secretar principal, Rina Katz secretară,  Luci Dival activistă voluntară la centrala H.O.R.  și nu în ultimul rând președinții de filiale.









Comitetul Executiv H.O.R



 
Zeev Schwartz
Președinte H.O.R. pe țară și președintele Ligii de Prietenie Israel România
 
S-a născut pe 20 ianuarie 1936 întrun mic orăşel din nordul Moldovei, Mihăileni. La numai 5 ani pentru Zeev s-a încheiat copilăria. În 1941 a fost deportat cu întreaga familie în Transnistria, în ghetoul Moghilev Podolski. În locul casei părinteşti, baraca unde deportaţii se înghesuiau unul peste altul. În locul pădurii umbrite de copaci, străzi mizere, pline de praf şi de soldaţi cu puşti, gata să tragă. A început lupta crâncenă pentru supravieţuire. Boli, umilinţe, foame. Fugea din ghetou şi cerşea. Putea să fie împuşcat în orice clipă, dar lui şi surorilor lui le era foame. Tatăl lui şi unul din fraţi au fost omorâţi. Nu ştie cum, nu ştie de ce. Au fost aruncaţi undeva, într-o groapă comună, un loc pe care localnicii încă îl mai ocolesc.
La 8 ani, în 1944 a revenit, împreună cu restul familiei la Mihăileni. Au urmat ani grei. Era secetă în Moldova, dar era acasă.
Poate în lagăr, poate mai târziu la Mihăileni a început să se nască în mintea lui dorinţa aprigă de a-şi depăşi condiţia,  de a-şi construi o viaţă în care să nu-i mai fie niciodată foame. In anul 1958 şi-a luat diploma în ştiinţe economice.
In 1965 a aliat împreună cu soţia şi 2 copii mici. A făcut de toate, până a învăţat limba ebraică şi a reuşit să se angajeze funcţionar la bancă.
A muncit mult, fără să se uite la ceas, a ajuns să cunoască întreaga activitate a băncii, iar în 1972 a fost numit director de filială în cadrul Băncii Hapoalim. A absolvit cursuri de perfecţionare pentru directori de bancă şi cursuri de economie la universitatea Bar-Ilan.
Acum Zeev Schwartz este pensionar, dar munceşte mai mult decât atunci când era doar un simplu director de bancă!
Este preşedintele H.O.R. pe ţară. Pentru cel mai important  proiect pe care l-a realizat Zeev  Schwartz  a luptat 10 ani. Dacă era dat afară pe uşă, el intra pe geam. In 1997 a luat fiinţă în România fundaţia „Caritatea”, care se ocupă de recuperarea şi vânzarea bunurilor obşteşti ale comunităţii  evreieşti, naţionalizate în timpul regimului comunst. După 10 ani, în 2007, el a reuşit să aducă o parte din banii obţinuţi din vânzarea bunurilor retrocedate, în Israel, pentru a fi împărţiţi conaţionalilor noştri,oameni în vârstă şi
cu venituri mici Şi astfel, la sfârşitul anului 2007 a început cel mai important proiect organizat vreodată de H.O.R., „ajutorul material acordat originarilor din România, supravieţuitori ai holocaustului”. Proictul a încetat în 2010. 

Despre acest proiect s-a vorbit la radio, la posturile de televiziune şi s-a scris în publicaţiile de limbă română. Începutul acestui proiect i se datorează în întregime lui Zeev Schwartz. La realizarea lui au muncit preşedinţii, comitetele şi voluntarii din filiale. Sunt peste 6000 de cereri înregistrate. Am reuşit să-i ajutăm pe cei care suferă de boli foarte grave şi bătrânii trecuţi de 86 de ani. Sperăm, că în scurt timp vom putea reîncepe să-i ajutăm pe toţi cei care au nevoie de noi.                 
Zeev Schwartz a luat atitudine împotriva actelor de antisemitism din România. A vorbit cu membrii Ambasadei Române în Israel, a plecat în România  a vizitat cimitirele vandalizate din Bucureşti, Botoşani, Ploieşti, a discutat cu oficialităţile româneşti responsabile de această situaţie. Cu această ocazie a constatat situaţia jalnică în care se găsesc cimitirele, locuri deosebit de importante, pentru că acolo fiecare din noi avem morţi dragi.
Revoltat, a intenţionat să înfinţeze o comisie, formată din israelieni de origine română, care să urmărească modul de administrare a cimitirelor evreiești din România.
Un alt proiect pe care şi l-a propus este să asigure un prânz cald zilnic,acelora, care fiind bolnavi sau foarte bătrâni şi nedeplasabili au mare nevoie.
Acesta este preşedintele H.O.R. pe ţară, todeauna preocupat să facă ceva pentru organizaţia pe care o conduce şi pentru dumneavoastră..
 
 
 

 
 
 
Slomo Abramovici




Este vice preşedinte H.O.R. pe ţară şi preşedintele filialei H.O.R Lud.
 
S-a născut la 23 Iulie 1946 la Focşani. Şlomo a fost un elev foarte bun. În şcoala elementară a obţinut de trei ori premiul întâi la olimpiadele regionale de matematică şi fizică. A fost campion la tenis de masă.
A venit momentul, când Şlomo trebuia să intre la liceu, dar tatăl lui Şlomo era ţionist convins. Au depus actele să                    
emigreze în Israel, şi de cini ori au fost respinşi.Apoi, plecările au fost oprite timp de mulţi ani. La Focşani, oraş mic, unde fiecare se cunoştea cu fiecare, Şlomo era considerat fiul unui duşman al poporului. Nu i s-a permis să dea examenul de admitere în liceu. A plecat la Bacău, unde nimeni nu-l cunoştea. A intrat la liceu, a continuat să înveţe, să joace tenis. În 1963, când în sfârşit familia Abramovici a primit aprobarea să emigreze, Şlomo era în ultima clasă de liceu. Cine a trăit această perioadă de aşteptare, de nesiguranţă, de frică va înţelege de ce Şlomo a abandonat şcoala şi împreună cu părinţii şi o soră mai mică s-a îmbarcat pe vaporul cu destinaţia Israel. Aici a terminat liceul şi a fost acceptat la Tehnion. Foarte curând tatăl lui Şlomo a murit şi tânărul de 18 ani a fost obligat pentru a doua oară să întrerupă studiile. Trebuia să aibă grije de mama şi de sora lui de numai 11 ani. A intrat la Kupat Holim Clali, a luat diploma în menegement medical ajungând până la postul de director economic pe regiune.
S-a căsătorit, are 5 copii şi 8 nepoţi.A fost campion la tenis de masă juniori. Acum este antrenor.             
Îi place să spună că a încetat să joace când, într-o partidă amicală, unul din băieţii lui l-a învins. Face parte din conducerea diverselor comisii constituite pe lângă primăria oraşului Lud şi este vice preşedintele federaţiei de tenis de masă.Şlomo a fost atras de politică. A fost membru în conducerea Partidului Muncii, în conducerea sindicatelor, consilier municipal, iar atunci când  a luat fiinţă Kadima, a aderat la acest partid, considerând că are un program mai apropiat de felul lui de a gândi.
După ieşirea la pensie, la mai puţin de 56 de ani, lui Şlomo i s-a propus să oraganizeze în colaborare cu Kupat Holim Clali o clinică particulară cu profil general. Clinica este plasată în partea veche a oraşului Lud şi s-a bucurat de multă apreciere Astăzi Șlomo este președintele echipei de tenis de masă Hapoel Lud și a primit zilele acestea una dintre cele mai mari distincții „Omul și Activitatea


Doctor Natan Cohen






Preşedintele filialei H.O.R. Beer Sheva şi Neghev şi vice preşedinte  H.O.R. pe ţară.
În discuţia pe care am purtat-o cu Dr. Natan Cohen,
 l-am rugat să-mi povestească cîte ceva despre el.
Despre Natan Cohen sunt multe de spus. Deoarece spaţiul nu-mi permite voi face un rezumat al discuţiei noastre prezentând esenţialul.
A aliat împreună cu părinţii la 14 ani. A terminat liceul şi universitatea în ţară obţinând titlurile universitare B.A. (toar rişon) şi M.A. (masteratul) în fizică şi matematică.Şi-a început activitatea ca professor de fizică şi matematică la liceul din Dimona şi apoi la Beer Şeva.
Mai târziu a fost cooptat în conducerea primăriei din Beer-Şeva. Este şeful cartierului Ghimel, şeful sindicatului profesorilor din regiunea de sud, membru în comitetul de absorbţie de pe lângă primărie şi tot în cadrul primăriei se ocupă şi de probleme culturale.Continuându-şi pregătirea ştiinţifică Natan Choen se specializează în probleme de mediu.În anul 2001 îşi ia doctoratul în Geografie hidrologică la Universitatea din Bucureşti.În cadrul Ministerului de Mediu, predă la cursuri de mediu şi astrofizică, organizate de Institutul de Ştiinţe Beit Ariel din Beer Şeva şi Mercaz Ramon, pentru elevii super dotaţi.                        
Face parte din grupul de cercetători care aprobă fonduri pentru proiecte mari legate de mediu în cadrul Ministerului de Ştiinţe Cultură şi Sport.
Participă la proiecte organizate de Universitatea Ben Gurion din Beer Şeva în colaborare cu Universitatea Ion Cuza din Iaşi (România) unde predă cursuri legate de problemele de mediu din deşertul Neghev.În cadrul colaborării Universităţii Ben Gurion cu Uniunea Europenă, participă la un proiect legat de probleme de mediu, ca specialist în problemele legate de hidrologia Neghevului. Activează în cadrul filialei H.O.R. Beer Şeva de peste 25 de ani. În această calitate a dezvoltat relaţii între Beer Şeva şi Cluj Napoca, Sinaia, Târgovişte. În Beer Şeva există o piaţetă numită Cluj Napoca, iar la Cluj există o piaţetă numită Beer Şeva.
Am participat in urmă cu câțiva ani la serbarea de purim organizată de filiala H.O.R. Beer Şeva şi Neghev.
Ştiam că este o petrecere, într-un cadru restrâns, pentru cei care activează în cadrul filialei şi nu mică mi-a fost mirarea cînd am intrat într-un restaurant cochet, unde erau peste o sută de oameni.

Mi s-a explicat că toţi aceşti oameni sunt membri activi în organizarea activităţii filialei.
Cu această ocazie i-am cunoscut pe cei care fac parte din comitetul de conducere. Oameni veseli, care mergeau printre mese, discutau cu fiecare, verificau dacă totul este în ordine, dansau.
Este vorba de Lipa Mihalu, pensionar fost director la Solel Bone, pr. Hermina Ioel, Janina Petrescu pensionară, fostă directoare la Merkaz Clita Beer Şeva, ing. Solo Hainberg, pr. Uzi Cioclu. Mâncarea a fost foarte bună, frumos servită şi vinul de calitate. Seara a fost deosebit de reuşită.
Muzica bună care te ducea spre anii 60, 70, perechile care dansau, intimitatea pe care o crea lumina scăzută, frumuseţea locului, crea pentru unii nostalgie, pentru alţii bucuria clipei.
Mi-a plăcut.

Moni Sanstein
 



Peședintele filialei H.O.R. Petah Tikva și vive președinte H.O.R. pe țară.
 
 
Cu ocazia inaugurării noului sediu al Camerei de Comerț Israel România, Moni Șanștein, președintele filialei Petah Tikva, a fost numit președintele comisiei de control al acestei organizații. Acțiunea a avut loc la inaugurarea noului sediu al camerei de comert în prezența dnei Andreea Păstârnac, Ambasadoarea României în Israel, a consilierului economic Mihai Ion, a președintelui tuturor Camerelor de Comerț Bilaterale, Marian Cohen și a  numeroși oameni de afaceri.

Ioșua Zontag




Președintele filialei Așdod.
Datorită activității sale deosebit de bogată și totodată fiind un bun organizator,  a fost numit de curând vice președinte H.O.R. pe țară.
 
S-a născut la Săveni în România.
A venit în țară la 16 ani. A intrat imediat în armată. Pentru a putea efectua serviciul militar a fost declarat de 18 ani. După terminarea stagiului militar a lucrat ca șofer la Eged. Nu avea casă. Dormea în autobus.
Apoi a reușit să fie angajat la Societatea de Electricitate (Hevrat Ahașmal).
 A început, cum s-ar spune de jos, ocupănd funcții mărunte, dar datorită muncii și ambiției de a se ridica, a ajuns în cele din urmă director adjunct. Astăzi Zontag își amintește cu nostalgie de momentul emigrării, de toate greutățile prin care a trecut.
Acel tânăr care nu avea nimic, decât încredere și dorința de a se depăși pe el însuși, este astăzi un om realizat, încadrat perfect în viața israeliană.
În urmă cu peste 30 de ani a deschis clubul „Kadima”, care astăzi este o filială H.O.R. cu care ne mândrim.
Datorită activităților pe care le organizează, a muncii de calitate pe care o depune a adunat în jurul lui din ce în ce mai mulți locuitori de origine română din Așdod,


Inginer Eliahu Sahter




În urmă cu câteva luni ing. Eliahu Sachter a fost numit director general  H.O.R.
 
S-a născut pe 23.11.1937, la Galaţi. În 1940, la numai 3 ani, a fost deportat împreună cu părinţii în Transnistria, în lagărul de la Balta.
Printr-o întâmplare fericită au fost eliberaţi în 1941. Nu l-am întrebat dacă are amintiri, dacă copilul de 4 ani a avut coşmaruri noapte, dar  bănuiesc că da. Sunt lucruri pe care vrem să le uităm, pentru a putea continua să trăim.
În 1951, tatăl lui a murit. La numai 14 ani, Eliahu a rămas doar cu mama. Şocul a fost puternic, dar a continuat să înveţe.În 1961 a terminat Facultatea de Petrol și gaze.
Şi-a început cariera ca inginer, ajungând foarte repede să fie şeful secţiei de producţie, şeful biroului tehnic, şeful secţiei de control de calitate, iar în 1970 devine inginer şef adjunct la Combinatul Siderurgic Galaţi. Avea sub conducerea sa cam 1600 de muncitori. A aliat în 1975 împreună cu familia.
Din 1975 pînă în anul 2008 a lucrat în meseria sa ocupând funcţii de conducere: şef de proiect, şef adjunct la serviciul tehnic, şef
adjunct al serviciului de proiectare la fabrica „Mahtaşim” din
Beer Şeva.
În toată această perioadă a activat în diverse acţiuni de interes  public,în posturi de conducere, în cadrul societăţii economice „Meitar”.
A activat în cadrul filialei H.O.R. Beer Şeva, ca vice preşedinte.
De la începutul anului 2008 a fost membru în cadrul Comisiilor Publice, unde s-a remarcat prin seriozitate, multă muncă
(a participat la toate întrunirile comisiei) şi justeţea aprecierilor.
Numirea sa ca preşedinte al acestor comisii şi membru în comitetul de directori s-a impus aproape de la sine.
În perioada 24 – 25 iunie a participat la Congresul Românilor de Pretutindeni , organizat sub egida Parlamentului României la
București și a fost ales în Consiliul de Conducere, format din 35 de membrii și care are rolul de a analiza și aplica programele
destinate românilor care trăiesc în afara granițelor României.
A primit diploma de voluntar ”mițtaen” din partea primăriei orașului Ber Șeva, ca reprezentant al H.O.R. Ber Șeva,
organizație care a fost nominalizată ca fruntașe în munca de voluntariat.


Sanda Feller (născută Iancu)


 
 
 
Este președinta filialei H.O.R. Tel Aviv, purtător de cuvânt H.O.R. pe țară, președinta comisiei cultrale și redactor principal la publicațiile editate de H.O.R. „Ziarul nostru”, „Buletin informativ” și „Album”.
 

S-a născut în București, România.
A urmat primele clase de liceu la liceul Gheorghe Șincai și ultimile clase la Ion Creangă, ambele în București.
Absolventă a Academiei de Studii Economice București cu masteratul  în  economia industriei, și-a continuat studiile de perfecționare în cadrul Institutului Central de Informatică calificându-se ca analist programator.
A lucrat ca economist la Fabrica de Mașini Unelte și Agregate București în cadrul compartimentului de planificare a prețurilor și ca analist programator la Combinatul Apicol București.
A emigrat în Israel la sfârșitul anului 1983. A lucrat 5 ani la Champion Motors și 25 de ani la Iafora Tabori  ca programator.
Din 1986 activează la H.O.R., până în anul 2000 ca președinta filialei din Bat Yam, iar apoi ca președinta filialei Tel Aviv.
Din 2010 este președinta comisiei culturale și din 2012 redactor principal la publicațiile editate de H.O.R.
A realizat 2 filme folosind materiale din arhiva personală:
primul cu ocazia aniversării a 130 de ani de la apariția primelor așezări construite de evreii emigranți din  România  și al doilea în memoria actorilor și cântăreților de origine română care au organizat spectacole în limba română sub egida teatrului „Alb albastru”, teatru creat în 1982 de H.O.R., și care din păcate nu mai sunt printre noi.











 






 

לחץ/י להורדת הטופס
לאחר מילוי הטופס, נא
לשלוח חזרה בפקס או בדוא"ל
 
 
הצטרפו אלינו לפייסבוק


הצטרפו אלינו לפייסבוק
 
כל הזכויות שמורות להתאחדות עולי רומניה בישראל 2012 
 


 
הקמת אתרים  בניית אתרים Webfocus